ISO 9001 Certified
 
EVENIMENTELE
SPECIALE
Romana English
PROFINN
Mese rotunde si ateliere de lucru Targuri si expozitii Conferinte si seminarii Cauta Contact
Home » Stiri » Cel mai rău scenariu: 10 lucruri care vor afecta economic Romānia


 

Cel mai rău scenariu: 10 lucruri care vor afecta economic Romānia


(07.08.2012)

România este de 10 săptămâni sub o presiune politică internă imensă din cauza luptei dintre noua putere - Ponta şi Antonescu (USL) - şi noua opoziţie - Băsescu şi PDL - care a dus la deteriorarea rapidă a situaţiei economice şi, mai ales, a perspectivei de creştere economică, notează Ziarul Financiar.

Într-un  editorial intitulat "Cel mai rău scenariu: 10 lucruri care vor afecta economic România", publicaţia avertizează că actuala situaţie va avea efecte atât în toamnă, dar şi pe termen lung, în următorii ani.
 
Potrivit sursei citate, cele 10 elemente care vor afecta economia sunt: presiunea asupra cursului valutar; reducerea sumelor în lei disponibile pentru consum, investiţii, economisire; problemele pe care Ministerul Finanţelor le va avea cu veniturile şi cu finanţarea deficitului; creşterea blocajului în economie, ceea ce va avea drept consecinţă reducerea plăţilor companiilor către bugetul de stat; scăderea afacerilor şi revizuirea planurilor de investiţii, ceea ce se va solda cu disponibilizări; băncile îşi vor reduce finanţarea şi vor presa pentru rambursarea împrumuturilor; scăderea valorii activelor româneşti, ceea ce va duce la diminuarea garanţiilor; căderea fondurilor europene; România rămâne prizoniera FMI; clasa de mijloc va fi distrusă, iar bugetarii şi pensionarii vor rămâne masă de manevră electorală.

În ceea ce priveşte cursul, Ziarul Financiar remarcă faptul că "posibilităţile de intervenţie ale BNR pentru susţinerea cursului, chiar dacă rămân în picioare, sunt mai reduse".
 
"Ştiind că BNR este sub presiune şi cu o marjă de manevră mai redusă pentru că nu mai poate creşte dobânda la leu pentru a apăra cursul aşa cum a făcut-o în 2008- 2009 din cauză că ar lovi în Ministerul Finanţelor căruia i-ar creşte costurile la împrumut, investitorii financiari speculativi vor avea o putere mai mare şi vor încerca să atace cursul cu o forţă mai puternică. În aceste condiţii, s-ar putea să vedem creşteri de curs mai puternice, urmate de reveniri, dar care vor accentua şi mai mult tensiunea de pe piaţa valutară. Această tensiune se va transmite imediat în economie", scrie publicaţia.
 
Perspectiva reducerii sumelor disponibile în lei pentru consum, investiţii şi economisire este argumentată prin aceea că persoanele fizice şi companiile ar trebui să se obişnuiască cu un curs de peste 4,6 lei pentru un euro, dacă nu chiar mai mult spre 4,7-4,8 lei, o eventuală scădere a lui spre 4,5 lei/euro fiind doar o excepţie.
 
"Dar această creştere de curs mănâncă din banii disponibili în lei pentru alte operaţiuni deoarece clienţii trebuie să plătească mai mult pentru a cumpăra aceeaşi cantitate de euro. Plata ratelor şi a facturilor legate de euro reduce banii pentru consum, pentru achiziţii de bunuri de folosinţă îndelungată sau chiar pentru economisire. Având în vedere că economisirea internă va încetini, sumele disponibile pentru investiţii vor fi mai reduse iar, în acest caz, totul cade, din nou, pe finanţarea externă care însă nu mai vine din cauza tensiunilor interne şi a lipsei de perspectivă, în condiţiile în care economia nu mai creşte", afirmă sursa citată.
 
În ceea ce priveşte problemele Ministerului de Finanţe cu veniturile, finanţarea deficitului şi rostogolirea datoriilor existente, Ziarul Financiar remarcă faptul că în acest moment Ministerul Finanţelor mai are o rezervă de 3 miliarde de euro pentru finanţarea fără probleme a deficitului, după care va trebui să intre din nou în piaţă, unde va fi la mâna investitorilor.
 
"Chiar dacă statul nu are o datorie mare, cumulat însă cu cea privată se ajunge, deja, la 100% din PIB şi, din acest moment, orice împrumut către România va fi foarte greu de dat. În lipsa veniturilor la buget, majorarea salariilor bugetarilor cerută şi promisă - încă 8% în decembrie sau ianuarie - va fi sub semnul întrebării. Dacă se va opera atunci ministerul trebuie să reducă cheltuielile din altă parte ca să aibă bani", scrie publicaţia.
 
În privinţa creşterii blocajului în economie, cotidianul precizează că, în condiţiile în care creşterea economică nu mai este cea prognozată de 1,5-1,7%, a intervenit seceta cumplită care a afectat producţia agricolă, investiţiile străine sunt la pământ, iar fondurile europene în bună parte blocate, veniturile cuprinse în buget nu se vor mai face, în special în trimestrul patru. Pentru a se încadra în deficit de 2,2% din PIB, Ministerul Finanţelor nu poate face altceva decât să oprească cheltuielile pentru investiţii şi să amâne plăţile către furnizori, ceea ce va afecta şi mai mult companiile.
 
Băncile îşi vor reduce finanţarea şi vor presa pe rambursarea împrumuturilor în loc să facă noi reeşalonări, întrucât băncile vor fi nevoite să constate o înrăutăţire a situaţiei clienţilor lor şi, astfel, reducerea capacităţii de rambursare a împrumuturilor.

În opinia Ziarului Financiar, valoarea activelor româneşti va scădea ca urmare a creşterii cursului, a situaţiei politice interne şi a lipsei perspectivei unei creşteri a afacerilor din cauza situaţiei economice care se deteriorează
 
Prăbuşirea fondurilor europene, cea mai ieftină resursă, va fi cea mai mare pierdere, estimează publicaţia.
 
România rămâne prizoniera FMI şi a pieţelor financiare internaţionale, scrie Ziarul Financiar, remarcând că progresele înregistrate de România în acordul cu FMI sunt aproape nule, iar obligaţiile care au fost îndeplinite se referă doar la nişte obiective mărunte care nu au impact semnificativ în eco­nomie. Cele mai importante proiecte, respectiv privatizarea, restructurarea companiilor de stat, angajarea unor manageri privaţi au întârzieri de aproape doi ani, iar, în timpul acesta, situaţia acestor entităţi s-a deteriorat.
 
După un deceniu de stagnare şi distrugerea clasei de mijloc, bugetarii şi pensionarii vor rămâne masa de manevră electorală, susţine publicaţia.
 
Criza a distrus o clasă de antreprenori şi o clasă de mijloc care va fi refăcută cu greu şi nu într-un an-doi, ci în două decenii. Aceasta este pierderea cea mai mare suferită de România în criză, consideră Ziarul Financiar, adăugând că în lipsa acestei clase de mijloc formată atât din antreprenori cât şi din young professionals, România este prinsă între o clasă de bugetari, pensionari şi angajaţi în sectorul privat cu salarii mici, pe de o parte, iar pe de altă parte, o clasă de companii mari, adevărate monopoluri şi oameni de afaceri bogaţi care sunt mână în mână şi se sprijină reciproc cu cei din clasa politică, indiferent din cine este formată ea.

Sursa: Mediafax

 

Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!